Tigarile ne fac mai destepti? Ce efecte neasteptate are nicotina?


Tigarile maresc capacitatea de munca – 40 de ani de cercetari o demonstreaza. Nicotina imbunatateste performantele creierului uman. Reputatia proasta a fumatului e castigata pe nedrept?

Conform reprezentantilor publici din domeniul sanatatii, tutunul nu aduce nici un beneficiu. Organizatia Internationala a Sanatatii il descrie drept „un produs daunator si inutil” .

Activistii danezi anti-tutun cer interzicerea totala a acestuia pe motiv ca: „Nu realizam in intregime efectele fumatului; o societate fara tutun nu e un obiectiv irational”.

Inca din anii 1960, preocuparile autoritatilor s-au concentrat exclusiv asupra pericolelor pentru sanatate, creind tutunului o imagine foarte nefavorabila. Numeroasele campanii anti-fumat ne pot face sa uitam ca tutunul are si aspecte pozitive. Dar orice moneda are doua fete si efectele benefice ale tutunului au reinceput sa apara in literatura stiintifica.

Dupa 40 de ani de cercetari asupra efectelor nicotinei, oamenii de stiinta spun ca pot aduce dovezi concrete ca nicotina are un efect pozitiv semnificativ asupra performantelor creierului uman.

Creierul functioneaza mai bine cand primeste nicotina – aproape ca un computer optimizat. Nicotina este un „drog al muncii” care le permite consumatorilor sa se concentreze mai bine si sa gandeasca mai repede. Creierul devine chiar mai rezistent, in special la fumatori: experimentele cu nicotina arata ca in situatii de munca prelungita fumatorii pot sa-si mentina concentrarea cu mai multe ore in plus fata de nefumatori.

Acest lucru poate sa para un paradox, in contextul in care in multe tari fumatul este interzis la locul de munca – dar este concluzia rezultata din sute de studii stiintifice asupra fumatului si a nicotinei. E putin probabil ca firmele care interzic fumatul la locul de munca sa nu se confrunte cu o scadere a productivitatii.

In general nicotina creste performantele creierului cu 10-30% in anumite domenii. Acest lucru este adevarat mai ales pentru fumatori, dar si pentru ceilalti utilizatori de nicotina. In acelasi timp insa, incetarea folosirii nicotinei duce la un declin la fel de mare, numit „efectul de sevraj” – dorinta de nicotina, in special la fumatori.

Prin urmare diferenta dintre fumat si abstinenta este foarte pronuntata in cazul unui fumator – o diferenta de poate chiar 50%. Si, conform oamenilor de stiinta, aceasta diferenta ne da raspunsul la intrebarea pe care o punem fumatorilor: De ce fumati? Raspunsul este simplu: Pentru ca fumatul le imbunatateste performantele.

Nicotina imbunatateste atentia, precizia, functiile motorii, viteza si memoria.

In 2010 guvernul Statelor Unite a publicat o analiza extensiva care rezuma toate informatiile despre tabac si efectele nicotinei asupra creierului din ultimii 40 de ani. Analiza a fost realizata de Institutul National in domeniul abuzului de droguri, condusa de cercetatorul Stephen Heishman.

Rezultatele analizei lui Heishman lasa impresia clara ca incercarea de „eradicare” a tutunului ar fi o idee proasta. Si asta deoarece nicotina are un impact pozitiv in zone ca functiile motorii, atentie, concentrare, viteza si memorie – si efectul este semnificativ, spun oamenii de stiinta. Rezultatele nu se datoreaza unor sanse statistice.

Echipa lui Heishman a examinat toate cele 256 de teste realizate din 1994, cand a fost realizat un studiu similar. Testele au masurat atat efectele tigarilor la fumatori cat si efectele nicotinei asupra nefumatorilor. Au fost selectate 48 dintre cele mai bune experimente, dupa anumite criterii stiintifice: sa fie realizate cu placebo – plasturi si tigari fara nicotina, fara ca subiectii sa stie daca au primit sau nu nicotina. Mai mult, au fost folosite numai experimentele in care nici un fumator nu era in sevraj de nicotina. Astfel Heishman a exclus orice risc ca fumatorii sa aiba performante neobisnuit de bune datorita eliberarii de efectele sevrajului.

Analiza arata ca nicotina este eficienta, are actiune rapida si imbunatateste performantele creierului in situatii de munca – un adevarat „drog al muncii”. Spre diferenta de alcool, cannabis, cocaina si heroina, care nu imbunatatesc performantele de munca.

Deci in afara de pericolele pentru sanatate ale tigarilor, se pare ca singurul efect negativ al nicotinei este dependenta, si aceasta un aspect inca controversat si care nu trebuie confundat cu dependenta de narcotice. Si desi nicotina pura este otravitoare in doze mari, nu exista dovezi ca ar prezenta riscuri pentru sanatate in cantitatile consumate de fumatori sau utilizatori de tigari electronice.

De ce atatia savanti, atleti si artisti sunt fumatori?

Efectul pozitiv asupra creierul poate explica de ce multi dintre cei mai mari savanti ai lumii au fost fumatori inraiti- de exemplu Niels Bohr si Albert Einstein, amandoi laudand efectele tutunului asupra gandirii stiintifice.

Mai mult, e recunoscut faptul ca multi atleti, oameni creativi, artisti, scriitori si muzicieni au fost fumatori. Se pare ca nicotina din tigari a fost deosebit de importanta pentru cei care aveau nevoie sa produca ceva unic sau competitiv in munca lor.

Fotbalistii de top, mai ales, au surprins adesea mass-media cand au declarat, la apogeul carierei, ca sunt fumatori inraiti. De exemplu, media puritana britanica nu si-a putut imagina ca un jucator exceptional ca Wayne Rooney ar fi capabil de performante excelente pentru echipa sa, cand au dezvaluit ca este fumator.

Adevarul este ca unii dintre cei mai creativi oameni ai lumii – ca Zinedine Zidane, Diego Maradona, Johan Cruyff, Ronaldo, Dimitar Berbatov si multi alti jucatori de performanta- au fost fumatori inraiti la apogeul carierei lor fotbalistice- inclusiv eroul danez al anilor 80, Preben Elkjaer.

Tigarile au jucat si inca joaca un rol indispensabil si in ratiile soldatilor, conform dictonului „Un razboi nu poate fi castigat fara tigari” . In 2009 Pentagonul a trebuit sa renunte la propunerea de lege in care cerea interzicerea fumatului in armata Statelor Unite, dupa proteste foarte puternice din partea soldatilor si a veteranilor de razboi.

Conform analizei lui Heishman, persoanele competitive au un motiv foarte bun pentru a fuma, si anume pentru ca nicotina ii ajuta sa-si imbunatateasca performantele.

Efectele nicotinei asupra creierului sugereaza si un posibil raspuns la intrebarea ” De ce oamenii incep si continua sa fumeze?” iar dovada vine, paradoxal, chiar din efectele nicotinei asupra nefumatorilor, care au la randul lor performante mai bune daca consuma guma cu nicotina.

Nicotina face creierul mai rapid si mai precis

Cele 48 de experimente incluse in analiza lui Heishman consista in mai multe grupuri de voluntari care au completat o serie de teste standardizate. Jumatate din acestia au primit nicotina, in timp ce subiectii de control au primit un placebo. Cu putine exceptii, utilizatorii de nicotina au avut performante mai bune la toate testele, indiferent daca erau fumatori sau nefumatori, lucru vizibil mai ales la testele care necesitau atentie, precizie, concentrare, memorie si viteza- si intr-o masura mai mica, functii motorii.

Cercetatorii au descoperit si alte domenii in care utilizatorii de nicotina au avut rezultate semnificativ mai bune- inclusiv functiile motorii de baza, memoria pe termen lung, memoria semantica, calculele aritmetice si complexe. Dar aceste experimente n-au fost incluse in analiza pentru ca inca exista prea putine teste efectuate in aceste domenii.

Sursa: Niels Ipsen, biolog de mediu si Klaus Kjellerup, cercetator stiintific

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *